Lecție de drept pentru Pleșoianu și Nicolae Șerban, parlamentarii care au pus gând rău cetățenilor asociați

Pentru că toate problemele din țara asta au fost rezolvate și majoritatea parlamentară a bifat toate celelalte priorități legislative, doi dintre cei mai vocali parlamentari PSD s-au apucat de carotat ONG-urile, adică cetățenii organizați în asociații și fundații pentru diverse scopuri și acțiuni non-profit.

Concret, deputatul Liviu Pleșoianu și senatorul Nicolae Șerban au inițiat un proiect de modificare a O.G. 26/2000 care, dacă va fi aprobat de Camera Deputaților, va băga în faliment sute, poate mii de organizații non-guvernamentale. Conform proiectului, asociațiile, federațiile și fundațiile vor fi obligate să publice semestrial în Monitorul Oficial un raport de venituri şi cheltuieli cu informaţii detaliate despre toate persoanele care au donat chiar şi un leu.

În articolul pe care l-am scris pe platforma Adevărul pe această temă, am dat ca exemplu MagiCamp, aceasta urmând a fi pusă în situaţia de a îngloba în acel raport numele şi datele tuturor celor 100.000 de persoane care trimit SMS-uri de 2 euro pentru copiii bolnavi de cancer. Tot acolo am citat o analiză a Centrului pentru Managementul Organizaţiilor Nonprofit care arată că dacă un ONG ar publica în medie 15 pagini de declaraţie pe semestru în Monitorul Oficial, costurile anuale s-ar ridica la 3860 lei. O căruță de bani!

Cum am spus mai sus, aprobarea acestui proiect tembel înseamnă faliment pentru multe dintre organizaţiile non-guvernamentale existente, deci dispariţia acestora, dar mai ales tăierea elanului pentru toţi cetăţenii care vor să se asocieze şi să desfăşoare activităţi în acelaşi scop. Cel mai probabil, pesediştii exact asta urmăresc.

Totuși, Guvernul Tudose nu susține acest proiect de lege aberant. Mai mult de atât, se opune printr-un punct de vedere oficial ce vine la pachet cu 7 argumente contra care fac praf inițiativa celor doi parlamentari:

1. Guvernul României lucrează deja la un proiect de modificare a O.G. 26/2000, urmând să fie demarate ample consultări la nivel interinstituţional şi cu societatea civilă în vederea definitivării propunerilor de modificare;
2. Micşorarea termenului de 3 ani pentru dobândirea statutului de utilitate publică se bate cap în cap cu scopul asumat de cei doi parlamentari în expunerea de motive, şi anume acela de a creşte exigenţele cu privire la acest aspect;
3. Algoritmul procentual pentru recunoaşterea statutului de utilitate publică este neclar şi poate pune bazele unor discriminări între organizaţii chiar dacă ele îndeplinesc aceleaşi criterii prevăzute de lege;
4. Proiectul domnilor Pleşoianu şi Şerban nu este însoţit de o fişă financiară care să includă estimarea implicaţiilor financiare, necesară în acest caz deoarece aplicarea algoritmului procentual drept criteriu de recunoaştere a statutului de utilitate publică şi de finanţare din bugetul de stat, propusă prin iniţiativa legislativă, vine la pachet cu un anumit impact financiar;
5. Recunoaşterea în timp a statutului de utilitate publică nu se poate face prin raportare la o anumită perioadă, ci la îndeplinirea constantă a condiţiilor şi cerinţelor impuse de lege;
6. Asociaţiile şi fundaţiile care deţin în prezent statutul de utilitate publică nu pot fi obligate să solicite „o nouă recunoaştere“ în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a modificării legislative deoarece Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 26/2012, a subliniat că impunerea de reguli şi obligaţii noi fără reglementarea unui termen adecvat care să permită subiectului de drept să răspundă noilor cerinţe legislative reprezintă o încălcare a exigenţelor constituţionale.
7. Obligarea tuturor ONG-urilor să publice un raport financiar semestrial în Monitorul Oficial este o măsură care poate afecta în mod negativ mediul asociativ din România, generând birocraţie suplimentară şi îngreunând activitatea organizaţiilor.

Acest atac la adresa cetăţenilor care îndrăznesc să se asocieze în diferite scopuri este strigător la cer şi nu are nicio legătură cu spiritul democratic ce ar trebui să îi călăuzească pe cei care ne reprezintă fie că vrem sau nu în clădirea aia mare şi atât de închisă cetăţenilor numită Palatul Parlamentului.

În acest sens, vă încurajez să le trimiteți tuturor deputaților băcăuani un e-mail în care să le solicitați să respingă acest proiect de lege (Pl nr. L140/2017). Eu o voi face.

Articole recomandate:

1. Curs de public speaking la Universitatea „Nicolae Titulescu”
2. Drept la replică pentru urechiștii de la PSNews
3. Parlamentarii pensionari si salariul de la stat
4. Ce cred parlamentarii băcăuani despre Ordonanța Grindeanu și despre proteste
5. Care sunt cei 3 parlamentari băcăuani care atacă Legea antifumat la Curtea Constituțională