Ce m-a determinat să îmi depun aplicația pentru proiectul Young People Combating Hate Speech Online nu a fost numai dorința de a călători și de a-mi face noi prieteni în toată Europa, ci și motivația de a-mi aduce contribuția la diminuarea proastelor obiceiuri pe care noi, românii, le avem în sânge.
Acum mă refer în special la rasism și xenofobie, fenomene care în mediul offline mai sunt cum mai sunt, însă în mediul online depășesc măsura. Forumurile și blogurile sunt, din păcate, pline de atotștiutori care își cataloghează în mod negativ semenii după culoare, naționalitate sau sex.
Am auzit zilele trecute fără să vreau o conversație între o bunică -definiția înțelepciunii în povestirile lui Creangă- și nepotul ei. La un moment dat, la vreo 10 metri de puști trece un rrom pe la vreo 16 ani. Din senin o aud pe bunică strigând după nepot „vino aici că te mănâncă rromul țiganul„. Puștiul a băgat la cap și de fiecare dată când va vedea un om mai negricios va recurge la remarci rasiste.
Apoi, puștiul va intra pe Facebook, pe blogurile amicilor săi sau pe forumurile preferate și se va lovi și acolo de alte remarci rasiste, poate mai pronunțate decât cele pe care le aude de la bunica sa. Cred cu tărie că este datoria noastră, în calitate de oameni care contribuie la informarea publicului larg, să combatem rasismul în mediul online.
Articole recomandate:
Acu’ asa, ca intre oameni, tu ti-ai lasa copilul langa un tigan pe care nu-l cunosti? Ca eu nu l-as lasa, tocmai din cauza reputatiei lor.
Stii cum suna intrebarea ta? Ca si cum un olandez l-ar intreba pe un altul daca si-ar lasa copilul langa un roman. Desigur, raspunsul ar fi: eu nu l-as lasa, tocmai din cauza reputatiei lor.
Ti-ar placea sa auzi asta?