În contextul campaniei „25% Challenge”, prin care Uniunea Studenților din România (USR) susține procentajul de 25% pentru studenţi în alegerea rectorului, am câteva clarificări de făcut și întrebări retorice de pus. Asta pentru că atitudinea din ultimii ani a USR este nu doar dubioasă, ci și schizofrenică.
În primul rând, am câteva dubii vizavi de oportunitatea acestui demers. Trebuie să știți că rectorul nu face nimic de capul lui în universitate, ci doar pune în aplicare deciziile senatului universitar. Dacă vreți, putem spune că rectorul este guvernul universității (autoritatea executivă), iar senatul universitar e parlamentul (puterea legislativă). Studenții participă deja la luarea deciziilor din senat în proporție de 25%. Că puțini au curajul să își reprezinte cu adevărat colegii (iar asta pleacă și de la modul mizerabil în care unele asociații studențești organizează alegerile pentru studenții reprezentanți) e o discuție pe care o voi aborda prin mai multe demersuri. O să vedeți cât de curând despre ce e vorba.
Statutul studentului prevede că studenții au dreptul de a participa la procedurile privind stabilirea modalității de desemnare a rectorului prin reprezentanți, precum și în procesul de desemnare a acestuia. Nu spune însă în ce proporție. Chiar așa: de ce 25% și nu 24%? Sau 69%? Au studenții cu adevărat vreun cuvânt de spus cu o reprezentare de 25%?
În 2013, USR critica, pe bună dreptate, că Guvernul adoptă ordonanțe de urgență prin care modifică fundamental Legea Educației, precizând atunci că astfel de decizii se iau în urma dezbaterii în Parlament. Le-aș fi apreciat poziția dacă între timp nu se răzgândeau. După ce anul trecut a fost de acord cu ciopârțirea Legii Educației prin OUG 49/2014 (conform comunicatului Avocatului Poporului), USR avansează acum ideea adoptării unei ordonanțe de urgență pentru amendarea Legii Educației. Care o fi urgența și de ce s-or fi trezit abia acum, după mai bine de 4 ani de la adoptarea legii, nu știu.
Stați, asta nu e tot. USR mai susține ceva: modificarea în Parlamentul României a OUG 94/2014 astfel încât studenţii să îşi recâştige dreptul de a-şi exprima opinia în proporţie de 25% în alegerea rectorului. Ce treabă are OUG 94 (care permite retragerea unor titluri academice – a se vedea scandalul cu Victor Ponta și titlu său de doctor) cu alegerea rectorului, oameni buni?
USR se adresează Parlamentului României prin „Comisiile de Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport” şi nu în ultimul rând Ministerului Educaţiei Naţionale, printr-o campanie desfăşurată în toate centrele universitare din ţară, ce are ca scop mobilizarea studenţilor şi a cadrelor didactice pentru susţinerea procentajului de 25% pentru studenţi în alegerea rectorului.
Nu comisiile schimbă legi, ci parlamentarii. Dacă vreți să facem ceva, redactăm o propunere de modificare a legii, o ducem în Parlament, strângem semnături, o depunem și abia apoi o susținem atât public, cât și în comisiile de specialitate și la vot. Elevii și-au redobândit dreptul de vot în Consiliul de administrație din licee după un parcurs de acest gen. Cred că Bajdechi ar fi dispus să vă ofere suport juridic. Ce vreau să spun e că legea nu se schimbă postând videoclipuri pe Facebook, ci în Parlament! Cel mai bun exemplu în acest sens Legea Internshipului, un alt eșec al USR – inițiat în 2013 și rămas între timp în aer.
P.S.: De când și până când USR își permite să vorbească în numele studenților în România, știind foarte bine că statutul lor le permite să reprezinte doar drepturile studenților membri ai uniunii?
Art. 5 Scop
5.1 Uniunea Studentilor din Romania reprezinta, promoveaza si apara drepturile studentilor membrii ai uniunii.
P.S. 2: Când președintele unei asociații e unul dintre tinerii PNL-iști de frunte din Iași și e premiat în cadrul unei gale PNL de însuși condamnatul Relu Fenechiu, putem spune că acea asociație e implicată în jocuri politice? 🙂
Articole recomandate:
Nu e vreo noutate ca USR-ul are sageata liberala in frunte…