A fost schimbat guvernul, au demisionat primari, s-au organizat proteste masive în întreaga ţara, iar presa a fost în centrul acestor consecinţe ale tragediei din Colectiv. Chiar dacă primele anunţuri pentru ieşit în stradă s-au făcut pe Facebook, televiziunile şi mass-media au pus paie pe foc şi au dat amploare mişcărilor populare. Totuşi, sunt lucruri pe care presa acuzatoare le-a greşit în ceea ce priveşte subiectul Colectiv.
În weekend, la Sinaia, unul dintre lucrurile discutate în cadrul conferinţei Convenţiei Organizaţilor de Media (COM) a fost felul în care presa a abordat cazul Colectiv. În urma analizei, membrii COM au constatat un număr îngrijorător de abateri de la lege şi de la deontologia jurnalistică. Discuţiile au fost chiar interesante şi mă bucur că am plecat de acolo cu o poziţie.
Ce a greşit presa:
- La scurt timp după izbucnirea incendiului din clubul Colectiv, au fost difuzate – atât de către canalele media profesioniste, cât și în rețelele de socializare – imagini cu un puternic impact emoțional, neblurate.
- Au existat multiple situații în care unele instituții de presă au pus accent pe elementele morbide, pe durerea rudelor, prezentând evenimentele într-o notă lipsită de respect și de empatie față de suferințele celor implicați.
- Alți comunicatori publici au lansat în spațiul public, fără să verifice informația și fără să consulte și părțile implicate/acuzate, verdicte și judecăți de valoare care au pus într-o lumină proastă fie victimele și apropiații acestora, fie persoane sau instituții care au contribuit la operațiunile de salvare.
- Au existat redacții care au încălcat recomandările CNA privind mediatizarea funeraliilor victimelor din incendiu.
- Alți comunicatori publici au mediatizat puncte de vedere ale unor persoane care pretindeau că aveau puteri paranormale, care alimentau conspirații morbide, fără bază factuală (de exemplu: că numărul victimelor a fost mult mai mare, dar a fost ținut ascuns).
Considerăm că astfel de abateri comise de angajați media din plan local și național sunt de natură să distorsioneze dezbaterea publică și să decredibilizeze imaginea breslei în ansamblul ei. Mai mult, transmit publicului mesajul că astfel de practici sunt acceptabile și, ca atare, pot fi reproduse și în rețelele de socializare. – Convenţia Organizaţiilor de Media (peste 25 de membri: asociații de jurnaliști, de alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale).
Articole recomandate:
