La sfârșitul săptămânii trecute, pe 18 august, am depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău două contestații prin care am cerut acestei instituții să își reconsidere deciziile de încadrare din 8 august 2017 și să constate, în baza prevederilor și exigențelor de mediu în vigoare, necesitatea efectuării evaluării de mediu pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) ale municipiului Bacău.
Chiar dacă dinspre Primarul municipiului Bacău, instituție care tratează aceste două strategii ca pe o minge de ping-pong, se aud tot felul de minciuni și alte efecte ale impotenței administrative, eu am spus și voi repeta la infinit acest lucru: nu am niciun interes să blochez adoptarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și SIDU.
Totuși, asta nu înseamnă implicit că voi închide ochii și că voi accepta ca aceste planuri să fie aprobate fără o vastă dezbatere publică (nu organizată de pe o zi pe alta, așa cum a fost cea la care se face referire în marele comunicat al primăriei) și mai ales fără avizele impuse de lege și/sau de logica unor politici publice făcute strict în interesul cetățenilor.
București (+Ilfov), Constanța, Iași, Brașova, Craiova, Ploiești și mai toate orașele care până la ora aceasta au adoptat planuri de mobilitate urbană nu au făcut-o fără a avea aviz de mediu din partea APM. Culmea, numai la Bacău nu trebuie evaluare de mediu, agenția băcăuană inventând roata și totodată politicile publice fără respectarea prevederilor legale. Nu știu dacă și fel de înțelegere există între primărie și APM, dar cert este că această instituție din urmă nu își face treaba, iar în rândurile următoare vă voi explica în concret de ce am ajuns la această concluzie. Studiu de caz: deciziile de încadrare pentru PMUD și SIDU.
Conform art. 9 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. De asemenea, același articol din lege arată că alin. (4) că aprobarea planurilor şi programelor, la orice nivel ierarhic, este condiţionată de existenţa avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. Forma prezentată a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru mun. Bacău tratează pe larg problemele de mediu din orașul Bacău și propune eventuale soluții care, odată adoptate prin acest document strategic, devin literă de lege la nivel local. Tocmai de aceea evaluarea de mediu este foarte importantă în cazul de față.
În pagina 194 a PMUD propus (click pentru descărcare), se arată că impactul transporturilor asupra sanătății umane și asupra mediului urban este uriaș și divers, iar investițiile în acest domeniu pot diminua sau crește nivelul de emisii de poluanți. De asemenea, acest sector joacă un rol important în gestionarea efectelor schimbărilor climatice, fiind responsabil cu producerea unei semnificante ponderi de emisii de gaze cu efect de seră ce contribuie la schimbarea climei. Mobilitatea urbană reprezintă 40% din totalul emisiilor de CO2 generate de transportul rutier și până la 70% din totalul altor poluanți din transport. Așadar, impactul asupra mediului a unui astfel de document este uriaș. În paginile următoare ale capitolului 4.2, intitulat chiar „Impactul asupra mediului”, planul detaliază și tratează problematici prezente la nivelul mun. Bacău precum calitatea aerului, nivelul de zgomot, poluarea atmosferică, emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea fonică etc.
De asemenea, în cadrul cap. 7.2 – Impactul asupra mediului, cuprins între paginile 277 și 279, observăm că autorii detaliază o serie de indicatori potențiali cu privire la proiectele propuse spre realizare în urma aplicării PMUD ce se referă la poluarea atmosferică, emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea fonică etc.
Un alt argument important pentru care consider că evaluarea de mediu este necesară este faptul că autorii au precizat în mod expres la pag. 287 că în alcătuirea Planului de acțiune al PMUD nu au fost disponibile în totalitate toate informațiile necesare referitoare la amenajările pentru protecția mediului, ceea ce creează o viziune incertă asupra impactului de mediu al documentului strategic propus spre avizare și pe urmă spre adoptare.
De asemenea, în cadrul capitolului 3.2 privind planul de măsuri de comunicare pentru perioada de evaluare de mediu (pag. 322), autorii au făcut o serie de mențiuni importante despre procesul evaluării de mediu:
„Confom Hotărârii nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care transpune Directiva 2001/42/CE cunoscută sub numele de Directiva SEA, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 707 din 5 august 2004 şi în temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, al art. 72 alin. 5 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, PMUD va fi supus evaluării de mediu în vederea adoptării. Procedura de realizare a evaluării de mediu se efectuează în scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptării planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului; HG 1076/2004 descrie procedura menționată mai sus și definește rolul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cerinţele de consultare a factorilor interesaţi şi de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte integrantă din procedura de adoptare a planurilor şi programelor.”
Nu în cele din urmă, PMUD propus descrie în Fișa de proiect „Amenajare coridoare pentru deplasări nemotorizate” o serie de proiecte ce se referă în mod direct la efectuarea unor amenajări în cadrul siturilor Natura 2000: coridor dedicat deplasărilor de agrement cu bicicleta pe malul Lacului Bacău, amenajare maluri lacul Bacău etapa II – Pod Șerbănești – zona ariei naturale protejate SPA Lacul Bacău etc.
Conform art. 52 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (1) respectarea prevederilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislaţiei specifice, este obligatorie, iar (5) Orice plan ori proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislaţiei specifice în domeniu. (6) Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, după caz.
De asemenea, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice stipulează la art. 28 că (2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia. (5) În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.
Așadar, conform legii, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propus are o serie de efecte asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan național, comunitar sau internațional, fiind necesară efectuarea evaluării adecvate în conformitate cu prevederile art. 28 din OUG nr. 57/2007.
Cât despre SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană), situația este asemănătoare: strategia propusă (click pentru descărcare) descrie, la punctul 4 al capitolului IV.2. Concept de dezvoltare spaţială, o serie de intervenții pentru „valorificarea zonei din situl Natura 2000 şi amenajarea malurilor dinspre Șerbănești” (pag. 263). Astfel, sunt propuse o serie de proiecte precum: proiect de amenajarea unei piste de alergat în lungul malurilor Bistriţei, crearea unei infrastructurii dedicate deplasărilor de agrement cu bicicleta pe malul Lacului Bacău, amenajare maluri lacul Bacău etapa II – Pod Şerbăneşti – zona ariei naturale protejate SPA Lacul Bacău etc. Toate aceste proiecte le apreciez ca fiind benefice pentru comunitate, însă au un impact asupra siturilor Natura 2000 ce trebuie analizat atent de APM Bacău, nu trecut cu vederea doar pentru că primăria x sau y se grăbește să adopte strategia pe repede înainte.
Să spui că un plan de mobilitate (care include o grămadă de măsuri și proiecte concrete pe tot teritoriul municipiului, inclusiv unele care privesc în mod direct lucrări semnificative în arii protejate Natura 2000) sau o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung nu are nevoie de aviz de mediu mi se pare cel puțin hazardant. Dacă vrem ca PMUD Bacău să fie un succes, nu ne putem permite ca o astfel de planificare pe termen mediu și lung să nu fie supusă unei evaluări de mediu din partea Agenției pentru Protecția Mediului.