A fost destul de obositor drumul până aici (5 ore am făcut din București), dar merită. Lacul Ursu lucește, iar infrastructura din zonă e pusă la punct, grație unui proiect pe fonduri europene.
Multe viluțe, miroase a brad, nici urmă de zăpadă. Până mai târziu, când probabil îmi va veni cheful de scris, vă las cu fotografiile.
curios e ca nu ne spui ce faci acolo,ca de obicei..
Deci?
eee, secret de data asta 🙂
Superbe fotografii…Se vede ca esti pasionat de fotografie….nici nu ma gandesc sa nu ajung vara asta pe acolo