Începând de vineri sunt la Șimon (Bran), unde particip, împreună cu alți 20 de tineri din România și Republica Moldova, la Școala pentru Democrație, organizată de Expert Forum și ajunsă la cea de-a treia ediție. Prima zi a fost despre democrație și statul de drept.
E foarte, foarte interesant aici. Și participanții (îmi întăresc ideea că tinerii moldoveni sunt mai informați și implicați în viața publică decât tinerii din România), și trainerii și invitații, dar mai ales temele. Discuțiile de aici mă provoacă atât de mult încât nu pot să arunc într-un con de umbră curiozitățile pe care le am vizavi de subiectele abordate și, poate cu riscul de a abuza de acest drept, pun multe întrebări.
Așa. Prima zi. După clasica sesiune de cunoaștere, „scena” a fost preluată de reprezentanții finanțatorilor Școlii pentru Democrație, Matthew Kelly (vice-consul) de la Ambasada SUA și Neil Swain (responsabil de comerț) la Ambasada Canadei. Americanul a vorbit despre democrație și funcționarea statului de drept, în timp ce canadianul a prezentat CSR-ul companiilor canadiene.
Matt Kelly, vice-consul la Ambasada Statelor Unite ale Americii:
Vrem cât mai puțină corupție și cât mai multă democrație. […] Dacă tolerezi corupția în stare incipientă, nesemnificativa, ea va crește la un moment dat. […] Cea mai bună soluție de a combate corupția în momentul de față este ca justiția să dea câteva exemple sonore, urmând ca frica să producă efecte în întreaga societate. […] Corupția naște impredictibilitate, aceasta din urmă determinând investitorii să nu vină în România. […] Statul de drept are nevoie de o economie performantă. […] Denunțurile cetățenilor pot slăbi considerabil nivelul corupției în România. << Report it! >>
Nu numai că mi-a plăcut cum a vorbit despre stoparea corupției, dar Matt Kelly chiar m-a inspirat în anumite privințe. Mi-a venit o idee legată de ce aș putea face la iarnă în privința magazinelor care nu catadicsesc să degajeze zăpada de pe trotuar. O să vedeți.
A urmat Neil Swain, care a pus cireașa CSR (corporate social responsability) pe tortul companiilor canadiene, neuitând să precizeze, desigur, RMGC (Gabriel Resources). Ne-a prezentat modul în care companiile canadiene au grijă de comunitățile locale unde acestea au activități de exploatare, o strategie de CSR din 2009 și revizuită în 2014 care pune un mare accent pe, atenție, investițiile în domeniul de extracție din afara Canadei, precum și organismele canadiene care veghează la integritatea și legalitatea companiilor.
Din una-n alta am ajuns la proteste și la atitudinea pe care activiștii ar trebui să o adopte atunci când vine vorba de a milita pentru ceva. De la „E bine să stați de vorbă mai întâi cu companiile împotriva cărora protestați, fiind businesslike, fără a vă dori o victorie morală„, chestie spusă de Neil Swain, am ajuns într-un final la „Întrebați-vă cine ar avea de câștigat de pe urma protestelor din 2013” (nr. Revolta de la Pungești), cu sensul că cineva ar putea fi în spatele lor, un lucru care mi s-a părut ca a fost insinuat de reprezentantul Americii.
Am fost de-a dreptul obraznic și am dat din umeri: Rusia? având în gând declarația secretarului general al NATO, care a declarat de curând că cei care se opun exploatării gazelor de șist ar fi propagandiști plătiți de ruși.
Ca să recapitulăm sesiunea cu ambasadele: cum poate fi întărit statul de drept? Cu mai mulți judecători, procurori și polițiști. Pentru asta, avem nevoie de bani la buget. Deci trebuie să dezvoltăm economia. Cum dezvoltăm economia? Lăsați industriașii noștri (RMGC, Chevron) să vină la voi! Nu-i lași, nu le creezi o „piață liberă” și cât mai nereglementată, e clară treaba: statul de drept este în pericol. Lăsând ironia, nu spun că e greșit ce am auzit, ba dimpotrivă. E normal ca ambasadele să reprezinte interesele cetățenilor și companiilor lor.
N-am mai avut chef să întreb de Bechtel Corporation și faimoasa autostradă pe care nu a construit-o, dar pentru care a încasat 1,4 miliarde de dolari. Da’ poate or fi făcut CSR. Apropo, a mai găsit cineva acel contract care s-a pierdut prin Ministerul Transporturilor? 🙂
Mergând mai departe, seara ne-a prins cu cel de-al treilea speaker al primei zile, Sorin Ioniță, președintele Expert Forum (EFOR). Acesta ne-a vorbit despre clientelism ca o subcategorie a corupției, demonstrându-ne că împărțirea resurselor publice după criterii preferențiale, discriminatorii influențează nivelul de trai al cetățenilor. Aici puteți citi un raport interesant publicat de EFOR în februarie 2013 legat de clientelismul politic în România.
În încheierea primei zile am fost puși la treabă. Am fost împărțiți pe grupe și liderii grupelor au avut marea șansă de a se juca cu „resursele”. Eu, personal, am obținut cele mai multe puncte, aplicând o practică inexistentă la noi: împărțirea echitabilă a resurselor bugetului statului. Mi-au rămas în cap în mod special doi termeni asociați clientelismului: partitocrație și familism amoral.
Articole recomandate:
