Un eveniment pe care l-am recomandat în special tinerilor interesați să se dedice schimbării sistemului de învățământ, dar la care, din păcate, nu am putut să ajung este cea de-a doua dezbatere publică a ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar) despre starea educației în România, care a avut loc vineri, 22 mai, la Bacău.
Consumându-se la Centrul de Afaceri și Expoziții, mai exact în sala în care periodic se reunește Consiliul Local, cea de-a doua dezbatere din seria „Dezbaterilor ARACIP” a avut ca teme evaluarea și salarizarea cadrelor didactice pe de o parte și standardele de calitate în educație (dacă școala este un spațiu democratic) pe de altă parte. Printre cei 40 de participanți s-au numărat elevi, cadre didactice și părinți.
Cum n-am fost acolo, n-am cum să-mi dau cu părerea despre lucrurile discutate, însă vă pot oferi concluziile dezbaterii, sintetizate de ARACIP.
Concluzii generale:
- Dezbaterea pe teme de educație este dorită și este considerată ca importantă de marea majoritate a participanților.
- Este necesară consolidarea culturii și a mecanismelor adecvate dezbaterii problemelor de pe agenda publică.
- Rezultatele cercetării de profil trebuie să orienteze reforma educațională.
- Direcția reformei educaționale trebuie să fie ”de jos în sus” – dinspre cadrele didactice, părinți și elevi spre decidenți.
- Obiectivele reformei, decise prin consensul principalilor actori (elevi, părinți, cadre didactice) ar trebui să facă obiectul unui acord politic trans-partinic.
Concluzii tema 1 – Despre evaluarea și salarizarea cadrelor didactice:
- Gradul de dificultate în privința condițiilor de predare și rezultatele elevilor ar trebui să constituie, într-o măsură mai mare decât până acum, criterii fundamentale pentru evaluarea cadrelor didactice și salarizarea acestora.
- Criteriul fundamental de evaluare și salarizare ar trebui să fie asigurarea progresului în învățare pentru toți elevii, indiferent de aptitudinile și capacitățile acestora (deci, inclusiv pentru copiii/elevii cu dizabilități, pentru cei proveniți din medii dezavantajate și pentru cei talentați).
- Al doilea criteriu utilizat în evaluare și salarizare ar trebui să fie creșterea nivelului satisfacției elevilor și/sau al părinților față de educația oferită.
- Elevii și părinții ar trebui să fie consultați și chiar ar trebui să participe efectiv la evaluarea cadrelor didactice, inclusiv (opinie minoritară) să influențeze cuantumul salariului acestora.
- Ar trebui ca o proporție însemnată din salariul cadrelor didactice (peste 25%) să fie obținută pe baza criteriilor de performanță stabilite (și menționate mai sus).
Concluzii tema 2 – Despre standardele de calitate a educației: este școala un spațiu democratic?
- Caracterul democratic al școlii este definit prin participarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice, în mod efectiv, la deciziile referitoare la curriculum și prin capacitatea școlii de a asculta și valorifica în mod constructiv vocile critice.
- Pe această bază, cadrele didactice, elevii, părinții trebuie consultați, iar opiniile și cererile lor trebuie luate în considerare în deciziile luate la nivelul Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație.
Felicit ARACIP pentru faptul că face publice rezultatele discuțiilor de la aceste dezbateri. Mi-ar plăcea, spre exemplu, ca Forumul Tinerilor din România să facă același lucru în urma fiecărui eveniment din cadrul Caravanei Raise YOUth Voice (Dialog structurat cu tinerii). Unu, pentru că sunt mulți oameni interesați de aceste discuții care au loc prin țară, iar eu mă număr printre ei; doi, pentru că aceste evenimente sunt organizate cu bani publici și trebuie să existe o transparență a cheltuirii lor. Pe scurt, să vedem rezultatele ca să știm pe ce dăm banii! Sau, după caz, pe ce îi aruncăm. 🙂
Salarizare functie de criteriile de performanta inseamna un sistem integrat unitar pentru care din pacate nu cred ca are nimeni buget. Altfel, bonusurile (acel 25%) vor fi acordate discretionar si nu va putea nimeni verifica temeinicia lor.