Azi are loc prima consultare a președintelui Klaus Iohannis cu partidele și toate lumea laudă tema acestor întâlniri: pactul național privind finanțarea Apărării. Preşedintele, premierul, miniștrii, partidele parlamentare, toți vorbesc aceeași limbă în această privință și n-am niciun dubiu că acest pact va fi semnat. Totuşi, are vreo importanţă?
Așa cum fac parlamentarii cu inițiativele pe care le susțin prin semnătură în momentul depunerii de gura, un act ipocrit de gura societății civile, și apoi votează împotriva lor în plen pentru că nu îndrăznesc să se pună rău cu liderul de grup şi implicit cu partidul, așa fac și partidele politice cu aceste angajamente pe care le numesc pompos pacturi naționale.
Vă mai amintiți de Pactul Național pentru Educație, semnat pe 5 martie 2008 cu multe pupături pe gură între liderii tuturor partidelor care la vremea respectivă erau în Parlament? Mă bufnește şi acum râsul numai când îl citesc și îmi aduc aminte că primele paragrafe încep cu trei cuvinte de duh: conștienți, preocupați, îngrijorați. Să plâng, nu alta! Totuși, prefer să îmi păstrez lacrimile pentru paragraful care spune că o comisie parlamentară ar fi trebuit să monitorizeze aplicarea Pactului Național pentru Educație și să redacteze anual un raport privind progresele în realizarea obiectivelor asumate. Ați văzut vreun raport? Pauză.
PSD, PDL, PNL, PRM, UDMR, PC, minoritățile și Traian Băsescu au mâzgâlit acest document care cuprinde 8 mari obiective. Cel mai important se referă la finanțare: 6% pentru educație și 1% pentru cercetare.
A respectat vreun guvern Pactul Național pentru Educație? Să vedem cum a stat alocarea bugetară pentru educaţie:
2008 – 3,30% (PNL + UDMR)
2009 – 3,75% (PDL + PSD)
2010 – 3,80% (PDL + UNPR + UDMR)
2011 – 3,00% (PDL + UNPR + UDMR)
2012 – 2,50% (PDL + UNPR + UDMR)
2013 – 3,10% (PSD + PNL + PC)
2014 – 3,20% (PSD + PNL + PC + UNPR)
2015 – 3,50% (PSD + UNPR + PLR)
Aşadar, răspunsul este nu. L-au semnat în 2008 şi, după ce au trecut alegerile parlamentare din acel an, n-au mai ţinut cont de el. Fiţuica era prezentată la vremea respectivă drept documentul care va revoluţiona sistemul educaţional din România. Nici măcar Traian Băsescu, care efectiv a controlat guvernele Boc, nu a spus vreun cuvânt despre bugetul pentru educaţie în ieşirile lui de la 18:30 din ultimii ani. Dar îşi permite să afirme în continuare sus şi tare că şcoala românească scoate tâmpiţi!
Acum ce, vă aşteptaţi să cred că dacă partidele şi preşedintele semnează Pactul pentru Apărare, gata, Armata Română se va bucura de un buget de 2% din PIB? Nici gând.
Aşa că tot ce veţi auzi astăzi despre acest pact nu este decât praf în ochi pentru a le închide gura americanilor şi pentru a-i face să creadă că le vom cumpăra nu doar avioanele la mâna a treia (da, la cele 12 aeronave F-16 mă refer acum), ci şi tancurile din Al Doilea Război Mondial.
Articole recomandate:
A se observa ca Funeriu a dat cel mai mare procent pentru educatie.
Chiar daca a facut si el niste gafe, Funeriu a fost cel mai bun ministru al Educatiei din ultimii ani. Eu, cel putin, cat am fost in Consiliul Elevilor, am simtit ca elevii sunt incurajati sa vorbeasca si sa puna presiune pe profesori, ISJ, Ministerul Educatiei. In plus, introducerea camerelor la BAC a fost o decizie foarte buna.