Ceea ce trebuia să știm încă de astă-vară, când a fost conceput proiectul cu care municipiul Bacău a fost înscris in cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, am aflat abia acum, la 3 luni după ce ne-am făcut de cacao la nivel național și la 6 luni de la anunțul primarului condamnat Romeo Stavarache.
Nu degeaba am mers pe ideea că municipiul a fost înscris. Aș fi vorbit la persoana I, aș fi susținut această candidatură și mi-ar fi plăcut să facem o figură frumoasă la București, însă pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem, cum vrem, cu cine sau cu ce vrem să devenim Capitală Europeană a Culturii.
În celelalte orașe au fost făcute dezbateri publice și societatea civilă interesată de proiect a avut șansa să se implice. La noi, în Bacău, pauză. Doar oamenii frumoși de la teatru, ăia care l-au băgat pe Bacovia în analele DNA pe motiv de Theaterstock, au avut voie să se implice. Noi, ăștia, cu muzica dance, cu arta urbană, cu acțiunile culturale pe bicicletă, nu merităm băgați în seamă.
Plin de greșeli gramaticale, axat exclusiv pe Theaterstock, fără a include celelalte instituții culturale din Bacău și criticat chiar și de purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău, autoritate în subordinea căreia se află Teatrul Bacovia condus de Anca Sigartău, proiectul a fost bătaia de joc a presei naționale. Am ieșit pe ușa din dos din cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.
Pentru că gașca de la teatru nu s-a sinchisit să asigure transparența demersului și informarea publicului, am încercat să fac eu asta prin câteva cereri pe Legea 544 a liberului acces la informațiile de interes public. Primăria Bacău, care a pasat cererea mai departe la teatru, nu mi-a răspuns la cerere, chiar dacă legea îi obliga. Nu i-am dat în judecată, însă am scris că refuză să ne ofere informaţii despre candidatura la titlul de Capitală Europeană Culturală. Secret de stat, nu alta!
Hai, gata, nu vă mai țin în suspans. Lăudându-se cu efectul unui eșec, și anume consolarea Bacăului cu niște consultanță din partea Ministerului Culturii, creatorii proiectului agramat s-au deconspirat:
- Anca Sigartău, manager al Teatrului Municipal Bacovia vizitat intens de procurorii DNA în ultimele luni;
- Mădălina Rotaru, președinte al Asociației „Muze Colorate” (partenerul principal de la Theaterstock, organizația prin care au fost rulați banii publici);
- Dragoș Pandele, un fel de consilier personal al Ancăi Sigartau care spune că e plătit din bani privați pe un proiect cu bani publici;
- Ionuț Avram, de la care de altfel am lista, aparent bloggerul afiliat teatrului de vreun an de zile (oare voluntar?);
- Romeo Stavarache, primarul condamnat în primul dosar de corupție și arestat la domiciliu în urma celui de-al doilea;
- Marius Curucli, un cameraman;
- un anumit domn misterios de la Agricola.
Încă nu am aflat dacă și ce bani au stat la baza scrierii acestui proiect fantomatic. Chiar dacă e tardiv, poate primesc și eu informațiile publice solicitate de la teatru.
Celebra laura huiban nu face parte din echipa?
Probabil ca nedorind sa fie partașă măgăriilor din teatru, celebra Laura Huiban a părăsit instituția cu vreo doua luni in urma.
Chiar e de apreciat că a zis pas acestor măgării, cu costul locului de muncă.
„acțiunile culturale pe bicicletă”
hai bre, chiar asa?! :))
Da, au fost vreo 2 si cu specific cultural.
L-ai uitat si pe acel fotograf care se plimba obsesiv pe acolo, Alin Leanca, caruia i s-a organizat o fastuoasa expozitie de poze de doi lei in holul teatrului.