O știți pe ANA Huligana? Și-a lansat ieri, fix de Ziua Internațională a Studenților, candidatura pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. Are un program de guvernare complementar, care cuprinde cererile pe care ANOSR le-a adresat liderilor partidelor politice.
Nu știm colegiul în care candiează, dar cunoaștem faptul că nu se bucură de susținerea actualei clase politice. Chiar așa! De ce ar avea, când se identifică drept un contracandidat al principalelor formațiuni politice?
Lăsând gluma la o parte, ANA (aka Acum Noi Acționăm) încurajează studenții români să meargă la vot (și mi se pare un lucru lăudabil) și cere pentru aceștia lucruri precum:
- cămine și cantine moderne;
- creșterea subvenției cămine-cantine cu 30%;
- crearea cadrului legislativ pentru direcționarea a 2% din impozitul pe profit/venit către un fond național de burse de performanță;
- participarea studenților în procent de 25% în alegerea rectorului și consiliului de administrație;
- participarea tinerilor și studenților în Consiliul Economic și Social;
- crearea de facilități fiscale;
- 6% din PIB pentru educație, din care 2% pentru învățământul superior;
Acum nu știu ce credeți voi. Sunteți de părere că Vrabia ANOSR mălai visează sau credeți că vom avea în viitoarea configurație a Parlamentului politicieni cărora să le pese de tinerii din România?
Părerea mea este că organizațiile studențești ar trebui să găsească o cale de mijloc în relația cu politicul. Mai important și mai eficient decât să țipi în gura mare că politicienii nu te bagă în seamă este, zic eu, lobby-ul. Vital este să ai cu cine să faci lobby, tu, organizație studențească. Lobby, adică dialog, chiar compromis, nu acțiuni de stradă și inițiative cu specific sindical.
Am luat contact cu ANOSR-ul și am văzut acolo oameni care fug de factorul politic. Cum vrei să influențezi actul decizional când tu fugi de oamenii direct implicați în acesta?
Facilități fiscale? Care? Ce facilități vreți?